Legea Tinerilor (Legea 350/2006) prevede alocarea anuală de fonduri destinate activităților specifice pentru sectorul de tineret. Există, în ciuda prevederilor legale în vigoare, localități în care bugetele locale nu prevăd fonduri destinate activităților de tineret.
Problematică nu este însă absența activităților de tineret în sine, ci și procesle corespondente acestei absențe. Tinerii constituie în fapt forța de muncă, intelectuală și clasa politică a viitorului oricărei societăți, motiv pentru care investițiile în activități care contribuie în mod activ la dezvoltarea profesională, intelectuală și civică a tinerilor pot fi traduse de fapt în investiții în viitorul statului.
Deși tinerii reprezintă, din toate punctele de vedere, pârghiile de dezvoltare socio-economică și socio-politică a României, există tineri din categorii sociale și medii defavorizate care depind de programele și activitățile care li se adresează în mod direct pentru dezvoltarea lor personală, socială și profesională.
Problema nu se rezumă însă la tinerii din categorii defavorizate, ci și la tinerii din medii și categorii sociale fără probleme de integrare socială, economică și profesională atât de pregnante. Tinerii au nevoie de dezvoltare constantă și susținută pentru a putea contribui ulterior la dezvoltarea societății și statului ai cărui cetățeni sunt. Responsabilitatea și totodată obligativitatea administrației centrale și a administrațiilor locale de a investi în activități de tineret este de fapt obligativitatea administrațiilor de a investi în viitorul României.
Rezoluția Tinerilor din România prevede o serie de propuneri, activități și programe de tineret, specifice domeniilor inițiatorilor din sector care pot contribui, odată adoptate, la dezvoltarea sectorului de tineret, diminuarea inegalităților sociale între tineri și, inerent, la dezvoltarea României.
Consiliul Tineretului din România va purcede la crearea unei analize care va avea scopul principal de a prezenta publicului larg comunitățile care (nu) alocă fonduri pentru activitățile specifice de tineret. În acest sens, vom solicita Consiliilor Locale și Consiliilor Județene, în baza Legii 544/2001, informații de interes public cu privire la alocarea fondurilor din bugetele locale.
Solicităm Consiliilor Locale și Județene urgenta reconsiderare a importanței activităților pentru tineret.
***
CTR reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autoritățile și instituțiile publice centrale abilitate în domeniul politicilor pentru tineret. Scopul Consiliului Tineretului din România este de a acționa pentru apărarea și promovarea drepturilor tinerilor români din țară și din străinătate, precum și în vederea creșterii participării active a acestora la viața comunităților din care fac parte. CTR sprijină și susține interesele comune ale membrilor săi la nivel local, regional, național, european și internațional.
CTR și-a asumat misiunea de a asigura prezența unei voci puternice a tinerilor în plan instituțional și public în procesul de dezvoltare a politicilor publice care vizează tinerii și care pot avea un impact semnificativ asupra tinerilor, inclusiv în domenii care vizează ocuparea, educația, sănătatea, participarea civică și politică și voluntariatul.
În prezent, CTR reunește 21 de structuri federative, cu o rețea de peste 500 de organizații de și pentru tineret din țară, fiind singura structură din România afiliată la Forumul European pentru Tineret (European Youth Forum) și Organizația Mondială pentru Tineret (World Assembly of Youth).
